Cuvinte despărţite

Uitarea ta
e giulgiul cu care groparii îmi vor acoperi trupul
zâmbetul - porumbelul ce mi s-a aşezat pe cruce,
pe maluri de pământ
bulgări galbeni se transformă în cuvinte
care lovesc cu putere oarbă, nestăpânită...
durerile sunt surde
şi ritmul lor mă adoarme
risipirea cântă pe acorduri de fum
deasupra - o floare mai zădărniceşte privirile trecătorilor
e orhideea strivită de pasul tău
dincolo de realitate rămâne visul meu
că dansul nostru se va derula aşa cum am sperat
atunci ,în ceas de seară...

Fapt divers la gazetă

Dimineaţă cu sărut?
dor uitat şi dor trecut
cântec surd, braţele tale
vis năuc, palmele goale
orhidee ofilită
o aromă nedospită
în esenţă stă uitarea
aninată e chemarea
de un colţ de cer uscat
de un strop viu de păcat
ploi mărunte la gazete
dans lasciv cu piruete
şalul aruncat pe umeri
1,2,3..tu poţi să numeri
timpul praf ce ţi-a rămas
în fugarul tău popas
tot mai vrei?tot ma aspiri?
aerul să mi-l respiri?
dansul meu să te aleagă
din poeme-o viaţă-ntreagă?
cărţi în sutele de rafturi
s-or deschide spre înalturi
filele cu pagini ninse
mi s-or oglindi în vise

Dimineaţă

Dimineaţă cu sărut?
dor uitat şi dor trecut
cântec surd, braţele tale
vis năuc, palmele goale
orhidee ofilită
o aromă nedospită
în esenţă stă uitarea
aninată e chemarea
de un colţ de cer uscat
de un strop viu de păcat
ploi mărunte la gazete
dans lasciv cu piruete
şalul aruncat pe umeri
1,2,3..tu poţi să numeri
timpul praf ce ţi-a rămas
în fugarul tău popas
tot mai vrei?tot ma aspiri?
aerul să mi-l respiri?
dansul meu să te aleagă
din poeme-o viaţă-ntreagă?
cărţi în sutele de rafturi
s-or deschide spre înalturi
filele cu pagini ninse
mi s-or oglindi în vise

Manuscris

Petale albe tremură în secunde înţepenite
pe limbi de ceas însingurat..
zbor rătăcit mai saltă printre arome
uitate dincolo de închipuire..
dor nechemat la hotarul dintre lumile noastre
colindă pribeag nălucirile din amurg
pentru că dincolo, pe raftul bibliotecii,
mai poposeşte un manuscris,
ultima relicvă a iubirii noastre
şi dacă vrei tămăduirea unui gând,
nu poţi decât să mai întorci o filă galbenă de trecere...

Epistola 4

Nu-mi închipuiam
că poemele pot trăda gândul florilor,
scuturându-le ultimele petale cu puterea furtunilor din deşert!
Nu-mi imaginam că poemele pot ara cu pluguri de tăcere
pământul în care-ar fi putut să aşternă visuri
presărate cu şoapte stinse de dorul depărtărilor..
Credeam că la curtea regelui va fi sărbătoare,
dar singura care mai străluceşte azi acolo e o literă stacojie, neiertătoare şi grea!
Se vor scrie alte poeme, pe alte file-petale, dar niciodată ale mele...
se vor trudi străjerii să-şi servească regina...dar EA nu va mai trăi..
e hotărâtă să piară, lăsând moştenire doar pasul ei de vers..pe un poem nescris...

Indescifrabil

Când mesajele rămân nedeschise
codurile se scurg în mlaştini
doar nuferii, în naivitatea lor albă,
mai prind în petale sensuri
de cuvinte dospite în spuza aşteptării
şi le duc
pe voaluri de ape
dincolo de dicţionare pitite în rafturi virtuale
dincolo de amăgiri vremelnice..
pe cărări se mai simte arar
pasul unui stih pierdut
în tăinuiri de poveste...

Gheaţă

Şi unde-i regina din palatul de gheaţă
să spună poeme cu glas de cleştar?
mai trece vremelnic prin a ta faţă
şi pasu-i grăbit, iar zâmbetul rar

o cauţi mereu printre sloiuri
în nopţi risipite pe albe câmpii
în faţă fulgii-ţi vin roiuri
cu văluri ceţoase, ca de stihii...

nici moartea cu palida-i mână
nu poate sugruma un vis aşteptat
prin pulberi de viscol şi lună
spre mine te-ndrepţi ne-ncetat!

Poem

Când apele se sfarmă-n stâncă
şi norii grei mai varsă plumb
e semn că dragostea-i adâncă
la ea doar zeii mai ajung

iar muritorii mai tresalt-arar
la sunete pierdute pe câmpie
la pasul dus al dorului hoinar
pierdut în mers de rapsodie

iubirile-s ascunse sub zăpezi
în arcuiri de stea fierbinte
cu zâmbet blând de la amiezi
ce te aşteaptă-acum cuminte.

Tăcere

Testament

Murim în fiecare sărbătoare
a florilor deschise spre un gând
reconstruim din temelii culoare
şi o-necăm cu ochi plângând

întunecimi acoperă petale
aromele se pierd într-un pustiu
iar fetele morgana ies în cale
şi-ucid ce-n noi mai este încă viu

te-aştept în lumea mea de vise
să mă colinzi , ca altădat
poemul meu cu filele nescrise,
te voi iubi, c-aşa mie-e mie dat...

Conversaţie

Dor dorurile mocnite în spuza luminii
Plâng chemările
scurgîndu-se pe secunde înfipte în scoarţă de timp
Ninge cu gânduri de curcubeu pe un cer de departe,
iar eu...
eu aştept sărutul,
sărutul acela care a încetat să mai fie străin
de când tu l-ai dezmierdat cu fiinţa ta...
ai păşit în el în fapt de seară...
Boarea lui s-a răsfrânt peste lumina florii
modelându-se în cel mai minunat poem
Mâine va renaşte din stihul ei
rescris ca un palimpsest..
dăinuind peste timp
pentru că dincolo de ceţuri
respiră iubirea....

Verbe

Tac
în urmă-mi paşii tăi vorbesc
călcând uşor printre cuvinte
când tălpile se mai prefac
a ţine minte legăminte.

Plâng
în faţa mea-i fereastra
deschisă gândului de mâine
ce stă-n genunchi acum nătâng
când valuri se lovesc de mine.

Cânt
şi sunetele mă-mpresoară
cu desuete piruete
solfegii risipite-n vânt
ducându-şi trenele cochete.

Mă risipesc
în dorul ce străbate seara
vioara timpului acord
în armonii ce se dospesc
în gura unui vechi fiord.

Ştiu
cum poate cerul meu
iubirea să-ţi cuprindă
iar minunatul curcubeu
de mâna să te prindă....

Destin

Suntem doi
faţă în faţă
eu - versul tău născut dintr-un crâmpei de lumină
tu - ploaia mea de stele
în jurul nostru doar plămânii florilor mai respiră
aer de poveste
chiar dacă tărâmul regăsirii pare îngheţat.


Suntem doi
faţă în faţă
tu - licoarea magică din cupa iubirii
eu - potirul ce se umple de nectar
dincolo de scoarţe musteşte seva unui început
în care farmecul lui a fost odată
ne cuprinde cu braţe de împlinire.

Suntem doi
faţă în faţă
eu-clipirea ta
tu -clipa mea de noroc
deasupra noastră un foşnet prelung de aripă
mai ţese zborul rătăcit cândva
printre tomuri prăfuite de ani...

DOI

Suntem doi
faţă în faţă
eu - versul tău născut dintr-un crâmpei de lumină
tu - ploaia mea de stele
în jurul nostru doar plămânii florilor mai respiră
aer de poveste
chiar dacă tărâmul regăsirii pare îngheţat.


Suntem doi
faţă în faţă
tu - licoarea magică din cupa iubirii
eu - potirul ce se umple de nectar
dincolo de scoarţe musteşte seva unui început
în care farmecul lui a fost odată
ne cuprinde cu braţe de împlinire.

Suntem doi
faţă în faţă
eu-clipirea ta
tu -clipa mea de noroc
deasupra noastră un foşnet prelung de aripă
mai ţese zborul rătăcit cândva
printre tomuri prăfuite de ani...